Stimate Domnule Ministru,
Noi, organizatorii initiativei Ceata si parintii copiilor cetasi (cercetasie cu specific crestin-ortodox), dorim sa va facem cunoscut in cele ce urmeaza punctul nostru de vedere privind Strategia nationala de educatie parentala 2018 – 2025.
Consideram ca fiind foarte importanta educatia noastra intru a fi parinti buni si suntem deschisi informatiilor si cunostintelor care ne ajuta sa fim parinti mai buni si sa le oferim copiilor nostri o educatie complexa si conforma cu firea umana . Draftul Strategiei nationale pentru educatie parentala 2018 – 2025 – retras de curand de pe site-ul MEN – ne-a atras atentia din mai multe motive, plecand de la oportunitate si pana la fundamentul teoretic si ideologic al acestui document programatic.
In mod concret, noi, semnatarii acestei scrisori, nu suntem de acord cu abordarea teoretica ce reprezinta insusi fundamentul Strategiei, conform careia familia ar fi ”un produs socio-cultural, o constelaţie de idei, imagini şi terminologii, creata si recreata permanent de practicile socio-culturale” (draftul Strategiei, pag. 3). In primul rand sa nu uitam de biologia noastra: copiii se concep, se formeaza si se nasc in mod natural intr-un anumit mod – realitati ce tin de biologia noastra in mod fundamental. Oricate constelatii de idei, de imagini si de terminologii am inventa, biologia noastra ramane aceeasi. A ne reinventa biologic poate fi un demers interesant din punct de vedere stiintific, dar riscant pe termen lung si discutabil din punct de vedere moral. Acest demers ar fi similar reinventarii naturii sau reconstructiei ecosistemelor – un ecosistem reconstruit nu mai este un ecosistem natural ! Si intrebarea este daca noi ca societate si ca specie ne dorim cu adevarat aceasta reinventare biologica…
Observam, de asemenea, punerea in opozitie a ”modelului progresist” cu ”modelul traditional” privind familia, cel traditional fiind identificat ca negativ apriori. Ne intrebam: de ce nu se poate construi pe fundamente validate de omenire de-a lungul mileniilor sale de existenta ? Ce modificari majore aduce societatea moderna incat sa ajungem sa ne gandim daca ne reinventam biologia ? Avem convingerea ca putem imbunatati modelul ”traditional” – adica cel natural – cu informatii si date noi din stiintele cognitive, daca acestea sunt conforme cu natura umana, cu biologia umana si daca ne ajuta intr-adevar sa fim parinti mai buni. De pilda, suntem convinsi ca disciplina punitiva este inferioara disciplinei pozitive. Exista insa destule cazuri mediatizate de aplicare a disciplinei punitive elevilor de catre personalul didactic angajat in unitatile scolare de stat; o prima atentie trebuie acordata imbunatatirii pregatirii psiho-pedagogice si formarii profesionale continue a personalului didactic preuniversitar angajat la stat, altfel un document programatic precum Strategia nationala pentru educatie parentala nu vine pe un teren pregatit.
Consideram ca ”parentalitatea” nu este strict un construct, asa cum incearca draftul Strategiei sa sugereze. Capacitatea de a fi parinte are radacini adanci si in genetica si in instinctele subordonate programului biologic al speciei umane. Dar la fel ca si in cazul altor instincte, instinctul matern / patern se valideaza si rational la oameni. Astfel suntem de acord ca aceasta capacitate poate fi imbunatatita prin educatie permanenta si cultivare atenta, insa doar atunci cand este conforma cu natura umana sau cu biologia speciei Homo sapiens.
Intrucat intregul demers educational al Cetei este de a (re)apropia copiii de natura, de natural, nu dorim sa fortam nimic nenatural asupra lor. Asa cum ne dorim ca hrana lor sa fie una cat mai naturala, procesul lor de invatare sa fie unul cat mai natural, adica adecvat varstei lor de dezvoltare psiho-somatica, la fel ne dorim ca si conceptia despre familie sa fie una cat mai naturala si in conformitate cu programul biologic al speciei umane (conform firii umane). Oare reinventarea biologiei noastre si ”adaptarea la noile ideologii” nu afecteaza programul biologic al speciei umane pe termen lung ? Qui prodest ? Dar reinventarea familiei nu ar afecta si dreptul copiilor de a creste cu un model si o perceptie conforma cu biologia lor ? Este pana la urma vorba si de dreptul copiilor de a li se respecta biologia lor si programul biologic al speciei umane pe care il poarta (program care se manifesta transgenerational, mult mai profund decat cutumele sociale).
Majoritatea problemelor listate in draftul Strategiei (punctele 20-29) si a nevoilor identificate (punctele 45-46) care justifica masurile propuse si sumele alocate sunt probleme sistemice ale statului roman, nu probleme ale lipsei educatiei parentale. O implicare mai mare a statului roman in educarea parintilor ne pare inoportuna inaintea rezolvarii unor probleme sistemice si a unor disfunctionalitati grave ale statului. 17% din populatia Romaniei este deja peste granite, rata migratiei fiind cea mai mare la nivel global intr-o tara in care nu exista razboi. Oamenii care traiesc in saracie sunt in general oameni prea putin dispusi sa se informeze singuri, cum de altfel observa si draftul Strategiei. Strategia nationala de educatie parentala nu are cum sa acopere goluri create de probleme sistemice ale statului, deoarece receptivitatea oamenilor aflati in pragul saraciei este foarte redusa, chiar si in cazul interactiunilor directe.
Alocarea financiara a unor sume considerabile pentru implementarea Strategiei pare de asemenea inoportuna, in conditiile in care exista disfunctionalitati in sistemul educational de stat. Personalul didactic este subfinantat, dotarile scolilor din mediul rural lasa de multe ori de dorit, conditiile spatiilor de invatare lasa de multe ori de dorit, taberele scolare mostenite de la pionieri sunt in paragina, educatia elevilor este adesea prea abstracta, neexistand resurse suficiente pentru deplasari, vizite si tabere educationale.
Suntem de parere ca educatia parentala poate decurge in mod firesc din simtul raspunderii fata de educatia copiilor, in cazul familiilor care reusesc sa se situeze deasupra pragului de saracie si care pun pret pe educatia lor permanenta in orice domeniu (profesional, marital, parental). Statul poate oferi nenumarate posibilitati si ocazii de fructificare a dorintei de educatie parentala a cetatenilor si in lipsa unei Strategii dedicate educatiei parentale, prin voucher-e, resurse, cursuri gratuite de parenting. Dar statul nu poate obliga parintii sa urmeze cursuri de educatie parentala, asa cum ar putea sugera paragraful 18 din draftul Strategiei.
Fara a desconsidera intregul demers de realizare a studiilor de fundamentare si de elaborare a proiectului de Strategie pentru educatie parentala, ne dorim cu adevarat rezolvarea problemelor sistemice pe care statul le are in momentul de fata si care ar putea constitui tot atatea riscuri serioase pentru implementarea documentului programatic amintit.
Cu deosebita consideratie,
Dorin Alexandru Pop, ecolog, doctor in biologie
Vlad Craciunescu, inginer
Ana Ursescu, matematician, doctor in matematica
Ileana Gurgu, inginer
Mihaela Popa, inginer
Constantin Nutu, manager
Daniela Cristina Nicorici, medic pediatru
Cristina Nastase, economist
Camelia Raiciu, ofiter M.A.I.
Nicolae Adrian Cioraneanu, inginer
Oana Dana Cioraneanu, profesor matematica
Dragos Popovici, designer
Nela Popovici, biotehnolog
Andreea Staicu, profesor
Andreea Nicorici, studenta la medicina
Lucian Dumitrescu, economist
Elena Brindusa Stanciu, avocat
Antonio Savonea, proiect manager
Florenta Savonea, chimist, doctor in chimie
Bianca-Dana Scortea, jurist
Elena Ilie, inginer IT
Paula Munteanu, economist
Victor Preoteasa, preot
Nicuta Preoteasa, restaurator
Viorel Calin, inginer
Maria Adriana Calin, asistent social
Daniela Pop-Coman, inginer geolog
Ionut Gurgu, editor
Maria Anca Serbanescu, economist
Andrei-Dan Serbanescu, inginer
Daniela Vamesu, economist
Marius Vamesu, economist
Maria Vamesu
Natalia Ciubuca, farmacist
Marian Laurentiu Radulescu, inginer
Eugenia Radulescu, inginer
Ruxandra Marinescu, cosmetician
Andreea Dumitrescu, medic
Alexandru Dumitrescu, inginer IT
Daniel Ursescu, doctor abilitat in fizica, cercetator stiintific
Andreea Dumitrescu, economist
Cristian Florentin Folica, economist
Maria Gabriela Folica, economist
Razvan Andrei Oprea, conferentiar doctor inginer
Nicolae-Paul Dumitrescu , economist
Ana Maria Hapenciuc, economista
Andrei Iaroslav Hapenciuc, inginer
Grigore Titarca, inginer IT
Mihaela Titarca, economist
Monica Ungvari, medic
Andrei Buzescu, inginer
Daniela Buzescu, doctor inginer
Doinea Ursea, biolog
Daniela Taureci, moasa
Sergiu Moroianu, doctor abilitat in matematica, cercetator stiintific gr. I
Gabriel – Bogdan Scortea, preot
Constanta Parnus, economist
Costel Celmare, inginer
Paula Celmare, profesoara