In timpul saptamanii copiii nostri petrec mai mult de jumatate de zi pe drumuri si la scoala, iar restul de timp acasa pentru a-si face lectiile. In conditiile in care cultura jocurilor din fata blocurilor a disparut, majoritatea parcurilor au locuri de joaca doar pt varste mai mici, mersul cu bicicleta la scoala e inca foarte riscant, ne intrebam ce solutii ne raman, astfel incat copiii nostri sa nu devina papusi de interior pasionate de lumea virtuala :-). Eu vad activitatile Cetei ca o salvare si ca o mare bucurie! Ofera copiilor un prilej bun de miscare, socializare si iesire nu numai afara din casa, ci in natura, in lumea reala. Este extraordinar sa iasa dintre blocuri, sa vada cate locuri frumoase sunt la margine de Bucuresti sau la mica distanta de marele oras. Lucruri de care stiu doar din enciclopedii, carti de biologie/istorie sau chiar poezii despre anotimpuri (rasaritul ghioceilor, aparitia broscutelor si a altor mici vietati) si multe lucruri noi le vad cu ochii lor in padure, pe camp si pe malul apei, vizitand manastiri si cetati vechi. Vin acasa imbujorati, veseli, oxigenati si imbogatiti sufleteste. Si noi parintii insotitori la fel, alaturi de ei :-).
